Leziuni dentare necariogene

 

În pofida durității și rezistenței crescute, țesuturile dentare ce se găsesc în contact direct cu mediul cavității orale, în special smalțul dentar (și în anumite situații particulare și dentina), sunt supuse, încă de la erupția dintelui, acțiunii unor factori chimici, fizici și biologici ce tind să ducă la apariția unor leziuni pe suprafața acestora. Cel mai adesea, factorul biologic, reprezentat de bacterii, produce un atac acid asupra smalțului dentar, ce va fi dizolvat, acest fapt rezultând în timp la formarea cariilor dentare. Totuși, leziuni ale smalțului dentar pot apare chiar și în lipsa bacteriilor de pe suprafața dintelui și a substanțelor acide rezultate în urma consumului de glucide de către acestea. Astfel, mecanisme fizice și chimice pot produce leziuni mai mult sau mai puțin asemănătoare cariilor dentare, fiecare având particularități și trăsături diferite, după cum urmează :

1. Abraziunea dentară (abrazia dentară): reprezintă uzura normală, fiziologică, a dinților, rezultată în urma utilizării acestora în timpul masticației alimentelor. Gradul de abrazie al dinților se găsește în legătură directă cu vârsta (fiind accentuată la persoanele în vârstă), tipul de alimente consumat frecvent (mai accentuată în cazul unei alimentații solide, bogate în fibre) și rezistența naturală a dinților dată de gradul de substanțe minerale din smalțul dentar. De asemenea, abrazia poate apare prin interpunerea repetată a unui corp străin între dinți (creion, pipă etc.) sau prin realizarea unui periaj dentar incorect și excesiv. Abrazia provoacă uzura treptată a smalțului dentar, ducând la descoperirea dentinei ce se găsește sub acesta, iar în stadii avansate chiar la deschiderea camerei pulpare.

 

2. Eroziunea dentară: spre deosebire de abrazia dentară, ce are la baza formării un mecanism mecanic, eroziunea se produce prin disolutia smalțului dentar cauzată de diverse substanțe cu caracter acid ce vin în contact cu acestea. Sursele de substanțe acide pot fi externe (alimente, băuturi, medicamente) sau interne (acidul gastric din stomac). Cel mai adesea eroziunile dentare se produc rapid prin consumul ridicat de alimente cu caracter acid (dulciuri, iaurturi, murături etc) sau băuturi (energizante, răcoritoare carbogazoase, sucuri de fructe, apă minerală carbogazoasă).

 

3. Abfracția dentară: dacă abrazia apare cel mai adesea pe suprafața de masticație a dinților, iar eroziunea pe fața dinspre obraji și buze a acestora, abfracția se manifestă la nivelul zonei dinspre gingie a dintelui. În mecanismul său de apariție nu sunt implicați factori mecanici sau chimici, ci traumatisme repetate pe care dinții le suferă în momentul masticației datorate unor contacte imperfecte între dinți, numite ”traumă ocluzală”.

 

4. Atriția dentară: cea de-a patra formă a leziunilor dentare necariogene se aseamănă cu abrazia în sensul că apare pe suprafețele masticatorii ale dinților, însă se produce în urma unor obiceiuri vicioase, cum ar fi bruxismul (încleștarea și scrâșnitul dinților mai ales în timpul somnului). Atriția se dezvoltă la locul de contact dintre dinții de pe aceeași arcadă sau de pe arcade diferite (antagoniști), leziunile fiind în oglindă, iar progresia acestora lentă.

 

Toate formele de leziuni odontale necariogene trebuie depistate precoce și tratate de către medicul stomatolog. Lipsa tratamentului adecvat va duce treptat la slăbirea rezistenței dinților și consecutiv a riscului de fractură a acestora. Diminuarea capacității de masticație și complicațiile lipsei dinților de pe arcade vor determina o scădere a calității vieții pacientului în majoritatea aspectelor sale.

CAZ CLINIC

fatere directa compozit

Pacientul prezinta abrazie dentara a dintilor frontali, incisivi si canini, de pe ambele arcade dentare. Fizionomia si estetica zambetului pacientului sunt afectate, precum si eficienta alimentatiei prin dificultatea de a musca corect.

Pentru rezolvarea cazului este realizat un ghid din material siliconic ce stabileste nivelul corect de refacere a integritatii dintilor. Pe baza acestui ghid au fost apoi realizate restaurari ale marginilor de incizie ale incisivilor si caninilor cu rasini acrilice compozite, fiind redata integritate dintilor si aspectul estetic al zambetului.